Sfaturi pentru sănătate

1/557

Sfaturi pentru sănătate

Prefață

În foaierul spitalului White Memorial, care a fost amenajat în memoria scriitoarei “sfaturilor” care alcătuiesc această carte, se află o placă de bronz ce poartă inscripția: SS 1.9

“Acest spital este dedicat memoriei lui Ellen White, a cărei viață lungă a fost consacrată în mod dezinteresat alinării durerilor și necazurilor celor bolnavi, celor în suferință și celor în nevoie; și pentru a inspira pe tineri și tinere să-și consacre viețile în lucrarea Celui care a spus: ‘Vindecați pe bolnavi’.” SS 1.10

Pentru cei care au cunoscut-o pe Ellen White aceste cuvinte sunt încărcate de amintiri plăcute a nenumărate întâmplări din viața acestui suflet prea iubit. Dintre toate femeile care au trăit în timpurile moderne, nici una, după toate probabilitățile, nu a exercitat o influență atât de profundă și de durată asupra vieții semenilor ei, ca Ellen White. Și în nici un alt domeniu nu au fost învățăturile ei mai importante și mai meticuloase ca cele despre îngrijirea corpului omenesc — templul Duhului Sfânt. SS 1.11

În ultima jumătate de secol, s-a revărsat, din multe și diferite surse, un adevărat potop de lumină în legătură cu acest subiect important. Din mintea renumitului Pasteur au venit săgeți de lumină de o putere strălucitoare și pătrunzătoare în privința unor probleme legate de sănătate și de boală. De la el a primit lumea cunoștințe legate de bacterii, factorii care produc atât de multe boli. De la Louis Pasteur a venit tratamentul care a biruit antraxul, această boală devastatoare care a chinuit atât pe om, cât și pe animale. Truda lui perseverentă a culminat cu descoperirea tratamentului turbării, una din cele mai înfricoșătoare boli a tuturor timpurilor. SS 1.12

Lordul Lister, aplicând principiile lui Pasteur în sala de operație, a făcut ca chirurgia să devină o certitudine pentru omenire. Geniul său a transformat spitalele din abatoare ale terorii și cangrenei în locuri de alinare și tratament. El a demonstrat că puroiul nu are ce căuta în rănile chirurgicale și a redus mortalitatea chirurgicală la niveluri relativ nesemnificative. SS 1.13

Apoi a fost Semmelweiss, obstetricianul, căruia Kugelmann i-a scris: “Cu puține excepții, lumea a crucificat și ars pe rug pe binefăcătorii ei. Sper că nu vei obosi în lupta onorabilă pe care o ai încă în față.” Acest Smmelweiss a fost cel care s-a luptat cu febra puerperală și a cărui minte a vibrat de întrebările: “De ce mor aceste mame? Ce este cu febra de la nașterea copilului?” Eforturile depuse l-au costat viața, însă el a învins maladia înfricoșătoare. SS 2.1

Și aș putea continua prin a vorbi despre binecuvântările pe care lumea le-a primit din mâinile multor altora, de la Koch, Ehrlich, Nicolaier, Kitansato, Behring, Flexner, Ronald Ross și mulți alții. Însă lui Ellen White i-a fost dat un alt rol. În timp ce activitatea și învățăturile ei au fost în armonie cu medicina cu adevărat științifică, ea a strălucit cu o splendoare sfântă în domeniul laturii spirituale a artei vindecării. Ea estre fără egal în felul cum a făcut apel la oameni în privința corpurilor pe care le-au primit ca pe o îndatorire sfântă din partea Celui Prea Înalt și de a asculta de legile naturii și de Dumnezeul naturii. Ea a fost cea care a înălțat sfințenia corpului omenesc și necesitatea supunerii tuturor poftelor și pasiunilor controlului unei conștiințe luminate. Alții au pus accent pe știință în privința sănătății; ei i-a rămas latura spirituală în tratarea templului corpului omenesc. SS 2.2

Nimeni din perioada modernă nu a pătruns în acest câmp spiritual în măsura în care a făcut-o ea. Eforturile sale au fost neobosite din tinerețe până în ceasul morții la o vârstă foarte înaintată. Prin cărți, articole în reviste, ziare, și borșuri, ea a făcut apel, la bărbați și femei, tineri și bătrâni în mod constant și; neabătut, cu claritate, pentru un stil de viață spiritual mai rațional, mai nobil, mat curat. De la amvonul bisericilor, din săli de cursuri, consilii și conferințe, vocea ei a fost continuu auzită, susținând necesitatea unei viețuiri consacrate, creștine în privința lucrurilor legate de corpul omenesc și îngrijirea lui; Ellen G. White a imprimat aceste lucruri în latura spirituala a citadelei lăuntrice a sufletelor oamenilor. SS 2.3

De aceea, este potrivit a spune că, deși ea doarme în mormântul tăcut, cu mâinile ei obosite încrucișate pe pieptul ei sfânt, faptele ei o urmează. Se cuvine ca “Sfaturile” ei din acest volum să dăinuiască pentru a binecuvânta, fortifica și călăuzi viețile acelora care caută să-și îndrepte semenii spre Cel binecuvântat, singurul care are vindecarea sub aripile Sale. SS 3.1

Apostolul Pavel este cel care a scris în cea de-a doua sa epistolă către tânărul Timotei. SS 3.2

“Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur și de argint, ci și de lemn și de pământ. Unele sunt pentru o întrebuințare de cinste, iar altele pentru o întrebuințare de ocară. Deci dacă cineva se curățește de acestea, va fi un vas de cinste, sfințit, folositor stăpânului său, destoinic pentru orice lucrare bună”. (2 Timotei 2, 20-21.) SS 3.3

Pavel a scris în special în privința membrilor bisericii Domnului, însă cât de minunat pot fi aplicate aceste cuvinte pietrelor omenești care alcătuiesc clădirea casei celei mari a meșteșugului vindecării de pe pământ astăzi! În acesta se găsesc medici și surori medicale de aur și medici și surori medicale de argint, medici și surori medicale de lemn și de lut, unele pentru cinste iar altele pentru ocară.Ținta acestor “Sfaturi” este tocmai de a curați marea casă de vindecare, a contribui la modelarea ei după asemănarea Vindecătorului, Cel Atotputernic. SS 3.4

În vremuri jalnice, când tot ce a fost cândva sacru se comercializează, când oamenii se închină la orice pas vițelului de aur, există și vor exista întotdeauna bărbați și femei care tânjesc în tăcere după cele mai înalte idealuri care sunt întrecute în sfințenie doar de lucrarea de propovăduire a Cuvântului lui Dumnezeu, Cu speranța și rugăciunea simplă ca acest volum să-și poată aduce contribuția cu tot ce poate fi mai curat și mai lipsit de egoism pentru profesia medicinii, se pune acum în circulație, pentru a-și îndeplini misiunea. SS 4.1

Percy T. Magan