Mărturii pentru comunitate, vol. 6

1/177

Mărturii pentru comunitate vol.6

Perioada de timp cuprinsă în volumul șase

Acest volum cuprinde Mărturiile (Testimonies) scrise de Ellen G. White în timpul șederii sale în Australia. Cu excepția unei referiri ocazionale la un câmp local, cititorul nu va sesiza faptul că scriitoarea se afla pe un alt continent (nu cel Nord — American....), pentru că învățătura este universală în scopul ei. Cu toate acestea, este o realitate faptul că descoperirile date servei Domnului au o legătură directă cu problemele cunoscute și cu dezvoltarea lucrării din timpul când ele au fost scrise. Este, deci, de înțeles că în acest volum sunt prezentate acele subiecte și probleme legate de lucrarea ce avea loc în câmpul australian, în acea perioadă. Volumul a fost publicat spre sfârșitul anului 1900, la puțin timp după ce serva Domnului, E. G. White, s-a întors în Statele Unite. 6M 3.1

În ceea ce privește topica aranjamentului, volumul șase este cu totul diferit de cele cinci volume anterioare. Până la data aceasta, Mărturiile au apărut mai întâi sub formă de pamflete sau broșuri, pe măsură ce, în mod progresiv, bisericii îi erau adresate sfaturi. Articolele erau publicate, în mare măsură, în ordine cronologică și se ocupau de aproape fiecare fază a experienței creștine și de fiecare departament al lucrării denominaționale. Când conținutul acestor treizeci și trei de publicații a fost retipărit în volumele unu la cinci, ordinea originală a fost lăsată neschimbată. Un număr de articole erau comunicări adresate în primul rând unor persoane, în mod individual, și publicate mai târziu pentru biserică, cazurile prezentate ilustrând experiența multor altora. Unele dintre articole se ocupau de situații locale și de unele probleme speciale. Erau unele repetări, având în vedere că problemele importante ale lucrării erau subliniate mereu și mereu și că biserica era în primejdia de a neglija anumite ramuri ale lucrării sau de a lăsa să coboare unele din standardele ei. Aceste Mărturii au adus roade bogate în viața adventiștilor de ziua a șaptea și în lucrarea denominațiunii. 6M 3.2

O dată cu publicarea volumului șase, la cincisprezece ani după volumul cinci, Mărturiile pentru comunitate (Testimonies) au luat o nouă formă. Lucrarea denominațiunii a devenit acum mondială în scopurile ei, prezentând nevoi și probleme care cer mult sfat și instruire în anumite compartimente ale ei. În mare măsură, aceasta reprezintă o amplificare a învățăturilor prezentate în primii ani și o nouă subliniere a sfatului dat. În consecință, atunci când articolele pentru volumul șase au fost strânse pentru publicare, n-a fost greu ca ele să fie aranjate într-o ordine de interes actual. 6M 3.3

Pentru că E. G. White putea să ajute la începerea școlii de pregătire de lucrători în Australia, ea a fost rugată în 1891 să meargă în acest câmp. Ea a făcut apeluri pentru înființarea unei școli și a ajutat la întocmirea planurilor pentru lucrare. Aflându-se într-un câmp nou, nu exista o experiență în trecut sau un precedent care să influențeze acum întocmirea planurilor. În aceste condiții favorabile și având sfaturile spiritului profetic, care să călăuzească și să ocrotească, colegiul misionar australian a fost înființat într-o regiune înapoiată a țării. Din acest centru de instruire, tineretul australian, având o educație practică câștigată la Avondale, a trecut să slujească în câmpurile din patrie și să pătrundă în insulele îndepărtate ale Pacificului de Sud. În regiunile rurale, în cuprinzătorul ei program industrial, ca și în alte domenii, școala de la Avondale a devenit o școală pilot (model). Cum instrucțiunile cu privire la conducerea lucrării noastre de educație au fost din nou prezentate pentru a călăuzi și modela această instituție, intrând în multe detalii, ca de exemplu locul unde să fie așezată problema financiară, planul de învățământ, disciplina și administrarea, toate au fost incluse în acest volum, pentru binele bisericii din lumea întreagă. 6M 4.1

Când Ellen White a sosit pe țărmurile Australiei, ea a găsit o lucrare care avea un început bun, dar se afla încă în faza copilăriei. În programul evanghelistic agresiv, care a fost promovat și urmărit, nu numai evangheliștii erau angajați în această lucrare, ci și soțiile lor, care, nu în puține cazuri, îi însoțeau în ținerea de lecturi biblice și uneori chiar predicau. Au fost ținute o serie de adunări în corturi (camp-meetings), bine plănuite și organizate, care au fost continuate cu multă grijă pentru a păstra rodul secerișului. Au fost multe convertiri, urmate de botezuri, de organizarea de noi comunități și de construirea de case de rugăciune (adunări). 6M 4.2

Influența spiritului profetic a fost simțită nu numai în planurile făcute pentru lucrare, ci serva Domnului a luat personal parte activă în sprijinirea strângerii de fonduri pentru noile clădiri ale bisericii. Sfaturi cu privire la aceste faze ale lucrării se găsesc în volumul de față. 6M 5.1

În timpul apariției volumului șase, adventiștii de ziua a șaptea au devenit mai conștienți cu privire la activitatea misionară și au acceptat faptul că lumea întreagă este câmpul lor de lucru. Construirea și lansarea la apă a vasului misionar “PITCAIRN”, în California — 1890, au aprins deopotrivă imaginația tinerilor și bătrânilor care și-au îndreptat atenția spre un program misionar, ce cuprindea lumea întreagă. Rapoartele cu privire la voiajul vasului “PITCAIRN” și lucrarea lui de pionierat în Insulele Mărilor de Sud au fost urmărite cu nesaț de către frați. 6M 5.2

Și, nu după mult timp, evangheliști colportori au pătruns în India cu literatura noastră, iar în 1894 misionarii noștri din Africa au intrat în teritorii care erau ale băștinașilor și au înființat misiunea Solusi, prima noastră misiune externă printre păgâni. În curând, au fost trimiși pastori în America de Sud. Astfel, prezența lui E. G. White în Australia, timp de nouă ani, ca pionier al lucrării, a fost de mare ajutor pentru a păstra ochii adventiștilor de ziua a șaptea îndreptați până la marginile pământului și pentru a acorda importanța cuvenită sfatului pe care îl găsim la pagina 29 a acestui volum: “Este lucrarea noastră aceea de a da lumii întregi — oricărei națiuni, oricărui neam, oricărei limbi și oricărui popor — adevărurile mântuitoare ale îngerului al treilea”. În tot acest volum, diferite câmpuri misionare sunt menționate pe nume, iar apelurile pentru oameni și mijloace sunt prezentate împreună cu sfaturile și încurajarea cu privire la lucrarea din diferite țări. 6M 5.3

Un număr de colegii și școli de instruire a lucrătorilor și-au început activitatea în perioada volumului șase. La începutul acestei perioade, și anume în 1891, s-a deschis Union College din Lincoln, Nebraska, Colegiul Walla Walla din statul Washington, în 1892. Altele au fost în Australia, Africa de Sud și Danemarca. S-au deschis, de asemenea, sanatorii la Baulder, Colorado, în 1896, în Danemarca și Africa de Sud, în 1897, și la South Lancaster, Massachusetts, în 1899. Două noi Case de Editură au fost adăugate pe lista instituțiilor, una la Hamburg în Germania, în 1895, și alta la Buenos Aires, America de Sud, în 1897. Școli denominaționale cu profil elementar au fost deschise în multe locuri. 6M 5.4

Deși au fost rostite multe avertismente împotriva marilor și aglomeratelor centre denominaționale și a tendinței de centralizare, creșterea continuă a lucrării cerea mai mulți oameni și facilități mai mari la sediul denominațiunii noastre de la Battle Creek, Michigan, și au fost concepute planuri ca anumite departamente și activități ale bisericii să fie puse sub controlul Battle-Creek-ului. În acest fel, în loc ca planurile pentru lucrarea din diferite părți ale câmpului mondial să fie făcută de cei din teren, ele erau făcute și transmise în mare măsură din Battle Creek. Acest procedeu părea că este o lucrare eficientă și totuși, realmente, era o serioasă amenințare pentru eficiența și conducerea vitală a lucrării lui Dumnezeu. În anii nouăzeci, aceste tendințe s-au dezvoltat foarte repede, dar, la timpul stabilit de Dumnezeu și pe propriile Lui căi, ele au fost oprite. 6M 6.1

În timpul acesta, și sub influența sfatului spiritului profetic, s-a pus temelia pentru efectuarea de schimbări organizatorice în administrarea lucrării bisericii pe plan mondial. Cum se făcea lucrare de pionierat și aceasta se dezvolta foarte repede în condițiile favorabile din Australia, s-au făcut pași pentru ca organizațiile conferințelor locale să fie grupate în “Uniuni de Conferințe”, stabilind astfel o unitate organizatorică între conferințele locale și Conferința Generală. Acest lucru a făcut posibil să se facă planuri pe teren, de către grupe de lucrători care erau în centrul problemelor, eliberând astfel Conferința Generală de multe și neînsemnate amănunte. Rezultatul a fost încurajator și a format modelul care în curând avea să fie folosit în toată denominațiunea. 6M 6.2

În domeniul evanghelizării medicale a fost făcut un început în Australia, în perioada aceasta, iar în Statele Unite a fost un timp de mare extindere. Un colegiu medical a fost pus în funcțiune și a atras un număr mereu crescând de tineri adventiști de ziua a șaptea, dornici să se pregătească să lucreze ca medici misionari. Au fost înființate noi ramuri ale instituțiilor existente, primind de la instituția din Battle Creek, care era părintele mai mare, călăuzire, bani și personal. O mare lucrare s-a pus în mișcare pentru ajutorarea celor în nevoi și nefericiți. Dar, adesea, acțiunile și întreprinderile bune sunt în primejdia de a nu li se acorda un prea mare interes, promovând astfel o stricare a echilibrului în lucrarea lui Dumnezeu, pe plan general. Astfel, se pare că acum lucrarea misionară medicală, care a fost declarată a fi brațul drept al soliei, era amenințată să devină din braț corp. 6M 6.3

De asemenea, în timp ce se manifesta o mare dezvoltare a misionarilor medicali și a lucrării medicale misionare, în legătură cu Sanatoriul din Battle Creek, se manifesta o indiferență mereu crescândă din partea unor adventiști de ziua a șaptea față de principiile de bază ale viețuirii sănătoase. Aceste condiții ne-au ajutat să înțelegem importanța apelurilor repetate în volumul șase, îndemnând, chemându-i pe oameni la un standard mai înalt de viețuire, îndemnând la o armonioasă slujire medicală și evanghelistică, stabilind datoria noastră față de orfanii și bătrânii din Casa Credinței și un avertisment împotriva unei lucrări neechilibrate. 6M 7.1

Pe măsură ce lucrarea bisericii se dezvolta în multe câmpuri, literatura și-a găsit un loc din ce în ce mai important în cadrul ei. Evangheliștii colportori constituiau o armată, fiecare colportor fiind o parte recunoscută a celor ce vesteau Evanghelia în fiecare secțiune a lucrării mondiale. Nu în puține cazuri acești evangheliști cu cărți au format vârful de lance în ducerea soliei în țări noi și îndepărtate. Volumul șase prezintă demnitatea și importanța lucrării de colportaj. 6M 7.2

Această perioadă de unsprezece ani, dintre publicarea volumelor cinci și șase ale Mărturiilor (Testimonies), a marcat publicarea mai multor cărți importante ale servei Domnului. În 1890, a ieșit de sub tipar Patriarhi și Profeți. Calea către Hristos a fost publicată în 1892, iar ceea ce se cunoaște astăzi ca fiind prima ediție a cărții Slujitorii Evangheliei, a fost tipărită tot în 1892. În 1894, a fost tipărită cartea Educația Creștină, precursoare a cărții Educația, și doi ani mai târziu au fost tipărite Cugetări de pe Muntele Fericirilor și Domnul, Mântuitorul nostru. Lucrarea la manuscrisul cărții Hristos, Lumina lumii a fost terminată, și în 1898 cartea a fost tipărită, iar în 1900 a fost publicată cartea Parabolele Domnului Hristos. 6M 7.3

Pentru a ușura instituțiile noastre de povara grea a datoriilor pe care acestea le aveau, E. G. White a donat manuscrisul cărții Parabolele Domnului Hristos și a cerut membrilor bisericii și lucrătorilor să conlucreze în efortul răspândirii pe scară largă a acestei cărți, ducând-o vecinilor și prietenilor lor. Sute de mii de dolari au fost aduși astfel în tezaurul bisericii prin campania de răspândire a acestei cărți și mii de exemplare ale acestei cărți pline de adevăruri au fost distribuite. 6M 8.1

În felul acesta, s-a inițiat un nou mod de lucrare, care a făcut ca un mare număr de membri laici să meargă din casă în casă în favoarea lucrării lui Dumnezeu. Astfel, s-a pregătit calea pentru campaniile de “strângere de fonduri”, care aveau să se dezvolte câțiva ani mai târziu într-o sursă de venituri pentru lucrarea lui Dumnezeu, ce a adus bisericii milioane de dolari. 6M 8.2

Desigur, în toată perioada aceasta de doisprezece ani, zeci și sute de comunicări, cuprinzând avertismente, sfaturi și încurajări, au fost scrise de serva Domnului și trimise în câmp sub formă de scrisori și articole multiplicate în revistele denominațiunii. În timp ce multe din acestea se ocupau cu subiecte prezentate deja, dar mai puțin dezvoltate, în primele Mărturii (Testimonies), unele aspecte noi ale sfatului astfel primit și dat în același timp au fost prezentate, iar vechile sfaturi au fost aduse din nou în atenție. Acestea se găsesc în secțiuni generale, ca de exemplu “Avertizări și Sfaturi” și “Chemarea la slujire”. Printre articolele importante cuprinse în aceste secțiuni sunt unele care se ocupă, de exemplu, cu “Păzirea Sabatului”, “O reînviorare a reformei sanitare” și “Despovărarea școlilor noastre”. Adăugarea acestui nou volum la seria mereu crescândă a Mărturiilor pentru comunitate (Testimonies) i-a impresionat profund pe adventiștii de ziua a șaptea, cu modul direct în care Dumnezeu a continuat să călăuzească și să conducă pe poporul său. 6M 8.3

Editorii