Educaţie

55/64

Sabatul

“Ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!”

Valoarea Sabatului ca mijloc educativ este mai presus de orice apreciere. Orice ar cere Dumnezeu de la noi, ne dă înapoi îmbogățit și transformat de propria Sa slavă. Zecimea pe care a pretins-o de la Israel a fost folosită pentru păstrarea printre oameni, în frumusețea sa slăvită, a modelului Templului Său din ceruri, dovada prezenței Sale pe pământ. Tot așa, timpul pe care-l pretinde de la noi ni-l dă înapoi, purtând de data aceasta Numele și sigiliul Său. “Acesta va fi între Mine și voi”, spune El, “un semn după care se va cunoaște că Eu sunt Domnul”; “căci în șase zile a făcut Domnul cerurile, pământul și marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă și a sfințit-o”. Exod 31, 13; 20, 11. Sabatul este un semn al puterii creatoare și răscumpărătoare; el arată către Dumnezeu, ca izvor al vieții și cunoașterii; aduce aminte de slava de la început a omului și dă astfel mărturie despre scopul lui Dumnezeu de a recrea în noi propriul Său chip. Ed 250.1

Atât Sabatul, cât și familia au fost instituite în Eden, iar în planul lui Dumnezeu ele sunt în mod indisolubil legate. În această zi, mai mult ca în oricare alta, ne este cu putință să trăim viața din Eden. Planul lui Dumnezeu era ca membrii familiei să se unească în muncă și studiu, în închinare și recreere; tatăl ca preot al casei lui, iar mama și tata deopotrivă ca învățători și tovarăși ai copiilor lor. Însă rezultatele păcatului, schimbând condițiile de trai, au împiedicat într-o mare măsură strângerea lor laolaltă. Adesea, tatăl abia dacă vede fețele copiilor săi în cursul săptămânii. El este aproape complet lipsit de ocazia de a a-și educa sau însoți măcar copiii. Dar dragostea lui Dumnezeu a pus o limită cerințelor trudei. El Își pune mâna milostivă asupra Sabatului. În ziua Sa, El păstrează pentru familie ocazia comuniunii cu El, cu natura, a fiecăruia cu ceilalți. Ed 250.2

Întrucât Sabatul este memorialul puterii creatoare, el este ziua mai presus de oricare alta, în care ar trebui să ne familiarizăm cu Dumnezeu prin lucrările Sale. În mintea copiilor, chiar noțiunea de Sabat ar trebui să fie legată de frumusețea lucrurilor naturale. Fericită este familia care poate să se ducă în Sabat la locul de închinare, așa cum Isus și discipolii Săi mergeau la sinagogă — peste câmpuri, de-a lungul malurilor lacului sau prin dumbrăvi. Fericiți sunt tatăl și mama care-și pot învăța copiii Cuvântul scris al lui Dumnezeu, cu ilustrații din paginile deschise ale cărții naturii; care se pot aduna sub copacii verzi, în aerul proaspăt, curat, pentru a studia Cuvântul și a înălța cântări de laudă Tatălui de sus. Ed 251.1

Prin astfel de strângeri laolaltă, părinții îi pot lega pe copii de inimile lor și astfel de Dumnezeu, prin legături care nu pot fi rupte niciodată. Ed 251.2

Ca mijloc de pregătire intelectuală, ocaziile Sabatului sunt de neprețuit. Lecția de la școala de Sabat să fie învățată nu printr-o privire fugară asupra lecțiunii în Sabat dimineața, ci printr-un studiu atent după-amiaza în Sabat pentru săptămâna viitoare, revăzând zilnic studiul sau aducând ilustrații noi în cursul săptămânii. În felul acesta, lecția se va fixa în memorie ca o comoară care nu poate fi niciodată cu totul pierdută. Ed 251.3

Când ascultă predica, părinții și copiii să noteze textul și versetele citate și, pe cât se poate, linia raționamentului, pentru a și le putea repeta unul altuia acasă. Acest lucru va rezolva foarte bine oboseala cu care copiii ascultă adesea o predică și va cultiva în toți obiceiul de a fi atent și de a gândi coerent. Ed 252.1

Meditația asupra temelor astfel sugerate vor deschide pentru student comori la care nici nu a visat. El va dovedi în propria sa viață experiența descrisă în versetul: Ed 252.2

“Când am primit cuvintele Tale, le-am înghițit; cuvintele Tale au fost bucuria și veselia inimii mele.” Ieremia 15, 16. Ed 252.3

“Vreau să mă gândesc adânc la orânduirile Tale.” “Ele sunt mai de preț decât aurul, decât mult aur curat.... Robul Tău primește și el învățătură de la ele; pentru cine le păzește, răsplata este mare.” Psalmii 119, 48; 19, 10.11. Ed 252.4