Căminul adventist

2/88

Secțiunea 1 — Casa noastră

Capitolul 1 — Atmosfera căminului

Căminul este centrul tuturor activităților — Societatea este alcătuită din familii și este ceea ce capii de familie o fac să fie. Din inimă “ies izvoarele vieții”, iar inima comunității, a bisericii și a națiunii o constituie căminul. Bunăstarea societății, succesul bisericii, prosperitatea națiunii, toate depind de influența căminului. 1 CA 15.1

Avântul sau declinul viitorului societății va fi determinat de obiceiurile tinerilor care cresc în preajma noastră. Dacă tinerii sunt educați, iar caracterele lor sunt modelate în copilărie având în vedere deprinderile sănătoase, stăpânirea de sine și cumpătarea, influența lor în societate va fi ca atare. Dacă sunt lăsați neînvățați și necontrolați, iar urmarea va fi încăpățânarea, îndărătnicia, necumpătarea în pofte și pasiuni, la fel va fi și influența lor în societatea în formare. Prieteniile pe care le cultivă acum tinerii, obiceiurile pe care le formează și principiile pe care le adoptă ei acum constituie indicatorul stării societății pentru anii care vin. 2 CA 15.2

Un colț de cer — Căminul ar trebui să fie ceea ce implică acest cuvânt. Ar trebui să fie un mic colț de cer pe pământ, un loc în care sentimentele să fie cultivate cu grijă, și nu înăbușite. Fericirea noastră depinde de felul în care cultivăm dragostea, împreuna simțire și adevărata curtoazie unii față de alții. 3 CA 15.3

Un colț de cer este acel cămin în care domnește Duhul lui Dumnezeu. Dacă este împlinită voința lui Dumnezeu, soțul și soția se vor respecta reciproc și vor cultiva iubirea și încrederea. 4 CA 15.4

Importanța atmosferei din cămin — Atmosfera pe care o degajă tații și mamele umple întreaga casă și este simțită în fiecare domeniu al căminului. 5 CA 16.1

Părinții creează într-o mare măsură atmosfera din cadrul cercului familiei, iar atunci când există neînțelegeri între tată și mamă, copiii devin părtași aceluiași spirit. Faceți ca atmosfera căminului vostru să fie înmiresmată de grijă și atenție duioasă. Dacă v-ați înstrăinat unii de alții și ați dat greș în a fi creștini după cum cere Biblia, convertiți-vă din nou; deoarece caracterul pe care îl aveți în timpul de probă va fi caracterul pe care îl veți avea la venirea Domnului Hristos. Dacă vrei să fii un sfânt în ceruri, trebuie să fii sfânt și pe pământ. Trăsăturile de caracter pe care le cultivi în viață nu vor fi schimbate prin moarte sau înviere. Vei ieși din mormânt cu aceeași dispoziție pe care ai avut-o în căminul tău și în societate. Domnul Isus nu ne schimbă caracterul la venirea Sa. Lucrarea de transformare trebuie făcută acum. Viața noastră de zi cu zi determină destinul nostru. 6 CA 16.2

Să fie o atmosferă curată — Fiecare cămin creștin ar trebui să aibă reguli; iar părinții ar trebui să le ofere copiilor lor, prin cuvinte și purtarea lor unul față de celălalt, un exemplu viu, desăvârșit, pentru ceea ce doresc ca ei să fie. Curăție în vorbire și adevărată curtoazie creștină trebuie puse în practică în mod continuu. Învățați-i pe copii și pe tineri să se prețuiască pe ei înșiși, să fie credincioși lui Dumnezeu, loiali principiilor; învățați-i să respecte și să se supună Legii lui Dumnezeu. Aceste principii le vor coordona viețile și vor fi puse în practică în prieteniile pe care le formează. Ele vor crea o atmosferă curată — care-i va influența și încuraja pe cei slabi, pe calea spre ceruri. Faceți ca fiecare lecție să fie înălțătoare, nobilă și atunci nu vă va fi rușine să vă întâlniți, la judecată, cu ceea ce este înregistrat în cărțile din ceruri. CA 16.3

Copiii care primesc acest fel de educație vor fi pregătiți pentru a ocupa locuri de răspundere și, prin sfat și exemplu, îi vor ajuta continuu pe alții să facă ceea ce este bine. Cei ale căror simțuri morale nu s-au tocit vor aprecia principiile drepte; ei își vor evalua just darurile naturale și își vor folosi cel mai bine puterile fizice, mintale și morale. Aceste suflete sunt puternic fortificate împotriva ispitei; ele sunt împrejmuite de un zid ce nu poate fi dărâmat ușor. 7 CA 17.1

Dumnezeu dorește ca familiile noastre să fie simboluri ale familiei cerești. Fie ca părinții și copiii să aibă în minte acest lucru în fiecare zi, raportându-se unii la alții ca membri ai familiei lui Dumnezeu. Atunci viețile lor vor constitui pentru lume o pildă de ceea ce pot fi familiile care Îl iubesc pe Dumnezeu și păzesc poruncile Sale. Domnul Hristos va fi înălțat; pacea Sa, harul Său și dragostea Sa vor pătrunde în cercul familiei ca un parfum prețios. 8 CA 17.2

Multe lucruri depind de tată și de mamă. Ei trebuie să fie hotărâți, și totodată buni, în disciplina folosită și să lucreze cu toată seriozitatea pentru a avea o gospodărie ordonată și curată, pentru ca îngerii cerești să fie atrași cu pacea și influența lor înmiresmată. 9 CA 17.3

Căminul să fie luminos și fericit — Să nu uitați niciodată că vă veți face căminul luminos și fericit pentru dumneavoastră și copiii dumneavoastră, cultivând însușirile Mântuitorului. Dacă Îl veți aduce pe Domnul Hristos în cămin, veți deosebi binele de rău. Veți fi în stare să vă ajutați copiii să fie arbori ai neprihănirii ce poartă roadele Duhului. 10 CA 17.4

Pot veni necazuri, însă acestea sunt partea omenirii. Lăsați ca pacea, mulțumirea și dragostea să păstreze strălucirea soarelui în inimă chiar dacă ziua este înnegurată. 11 CA 18.1

Căminul poate fi modest, însă poate fi întotdeauna un loc al cuvintelor prietenoase și al faptelor bune, un loc în care curtoazia și iubirea sunt oaspeți permanenți. 12 CA 18.2

Puneți în aplicare regulile casei cu înțelepciune și dragoste, nu cu un toiag de fier. Copiii vor răspunde cu o ascultare binevoitoare regulilor de acest fel. Apreciați-i pe copii ori de câte ori aveți ocazia. Faceți-le viața cât se poate de fericită.... Păstrați pământul inimii afânat cu manifestări de iubire și afecțiune, pregătindu-l astfel pentru sămânța adevărului. Amintiți-vă că Domnul dă pământului nu numai nori și ploaie, dar și frumosul și binefăcătorul soare care face ca sămânța să răsară și florile să iasă din muguri. Aduceți-vă aminte că nu doar de reproșuri și corectare au nevoie copiii voștri, ci și de încurajare și laudă, plăcută rază de soare a cuvintelor amabile. 13 CA 18.3

Nu trebuie să fie ceartă în cămin. “Înțelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, fără părtinire, nefățarnică. Și roada dreptății se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea.” Noblețea și pacea, iată ce ne dorim în casele noastre. (Iacov 3, 17.) 14 CA 18.4

Legături duioase, care consolidează — Legătura familială este cea mai strânsă, cea mai duioasă și cea mai sfântă dintre toate legăturile de pe pământ. A fost desemnată spre a fi o binecuvântare pentru omenire. Și este cu adevărat o binecuvântare ori de câte ori se pășește în legământul căsătoriei în mod inteligent, cu teamă de Dumnezeu și ținând seama în mod corespunzător de responsabilitățile implicate. 15 CA 18.5

Fiecare cămin ar trebui să fie un loc al iubirii, un loc în care sălășluiesc îngerii lui Dumnezeu, înmuind și supunând inimile părinților și ale copiilor. 16 CA 18.6

Căminele noastre trebuie să devină un Betel, inimile noastre un altar. Oriunde se cultivă în suflet dragostea lui Dumnezeu, va fi pace, lumină și bucurie. Răspândiți cu dragoste Cuvântul lui Dumnezeu în familiile voastre și întrebați: “Ce a spus Domnul?” 17 CA 19.1

Căminul este creștin prin prezența Domnului Hristos — Căminul care este împodobit cu dragoste, înțelegere și gingășie este un loc pe care îngerilor le place să-l viziteze și în care Dumnezeu este slăvit. Influența unui cămin creștin, supravegheat cu grijă în anii copilăriei și ai tinereții, este cea mai sigură protecție împotriva corupției din lume. În atmosfera unui astfel de cămin, copiii vor învăța să-i iubească atât pe părinții lor pământești, cât și pe Tatăl lor ceresc. 18 CA 19.2

Încă din pruncie este nevoie să se înalțe o barieră fermă între copii și lume, astfel ca influența imorală a acesteia să nu-i afecteze. 19 CA 19.3

Fiecare familie creștină ar trebui să fie pentru lume o pildă în ce privește puterea și superioritatea influenței creștine.... Părinții ar trebui să-și dea seama de răspunderea pe care o au de a-și păzi căminul de orice atingere a răului moral. 20 CA 19.4

Sfințenia lui Dumnezeu trebuie să pătrundă în cămin.... Părinții și copiii trebuie să se educe pe ei înșiși pentru a colabora cu Dumnezeu. Obiceiurile și deprinderile lor trebuie aduse în armonie cu planurile lui Dumnezeu. 21 CA 19.5

Relațiile din cadrul familiei trebuie să fie sfințitoare prin influența lor. Căminele creștine, întemeiate și conduse conform planului lui Dumnezeu, constituie un ajutor extraordinar în formarea caracterului creștin.... Părinții și copiii ar trebui să fie uniți în serviciu iubitor față de Acela care poate păstra dragostea omenească nobilă și curată. 22 CA 19.6

Prima lucrare care ar trebui să se vadă într-un cămin creștin este sălășluirea acolo a Spiritului lui Hristos, astfel ca fiecare membru al casei să-și poată lua crucea și să-L urmeze pe Domnul Hristos acolo unde El îi va călăuzi pe cale. 23 CA 20.1