Romanian Version

1126/1185

2 Timotei

2Timotei 1

1 Pavel, apostol al lui Hristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, după făgăduința vieții care este în Hristos Isus,

2 către Timotei, copilul meu prea iubit: Har, îndurare și pace dela Dumnezeu Tatăl, și dela Hristos Isus, Domnul nostru!

3 Mulțămesc lui Dumnezeu, căruia Îi slujesc cu un cuget curat, din moși strămoși, că neîntrerupt te pomenesc în rugăciunile mele, zi și noapte.

4 Căci mi-aduc aminte de lacrămile tale, și doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie.

5 Îmi aduc aminte de credința ta neprefăcută, care s'a sălășluit întîi în bunica ta Lois și în mama ta Eunice, și sînt încredințat că și în tine.

6 De aceea îți aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu, care este în tine prin punerea mînilor mele.

7 Căci Dumnezeu nu ne -a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință.

8 Să nu-ți fie rușine dar de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemnițatul Lui. Ci sufere împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumezeu.

9 El ne -a mîntuit și ne -a dat o chemare sfîntă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărîrea Lui și după harul care ne -a fost dat în Hristos Isus, înainte de vecinicii,

10 dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea și a adus la lumină viața și neputrezirea, prin Evanghelie.

11 Propovăduitorul și apostolul ei am fost pus eu și învățător al Neamurilor.

12 Și din pricina aceasta sufăr aceste lucruri; dar nu mi-e rușine, căci știu în cine am crezut. Și sunt încredințat că El are putere să păzească ce I-am încredințat până în ziua aceea.

13 Dreptarul învățăturilor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, ține-l cu credința și dragostea care este în Hristos Isus.

14 Lucrul acela bun care ți s-a încredințat, păzește-l prin Duhul Sfânt, care locuiește în noi.

15 Știi că cei ce sunt în Asia toți m-au părăsit; între alții și Figel și Ermogen.

16 Domnul să-și verse îndurarea peste casa lui Onisifor; căci de multe ori m-a mângâiat, și nu i-a fost rușine de lanțul meu.

17 Nu numai atât, dar, când a fost în Roma, m-a căutat cu multă grijă și m-a găsit.

18 Dea Domnul să capete îndurare de la Domnul “în ziua aceea”. Tu știi foarte bine cât ajutor mi-a dat el în Efes.