Solii alese 3

6 - CUM A PRIMIT ELLEN WHITE LUMINA

În prima viziune. — Părea că este prezentă și participă la evenimente. — Pe când mă rugam la altarul familial, Duhul Sfânt a venit asupra mea și mi s-a părut că mă înalț din ce în ce mai mult, cu mult deasupra lumii întunecate. M-am întors să văd poporul adventist din lume, dar nu am putut să-l găsesc. Atunci, o voce mi-a zis: „Privește din nou și privește puțin mai sus.” Mi-am ridicat privirile și am văzut o cărare dreaptă și îngustă, aflată mult deasupra lumii. Pe cărarea aceasta, poporul adventist călătorea spre cetatea care se afla departe, la capătul ei. — Experiențe și viziuni, p. 14 SA3 20.1

Imagini panoramice vaste. — Prin iluminarea Duhului Sfânt, scenele conflictului îndelungat dintre bine și rău i-au fost descoperite scriitoarei acestor pagini. Din timp în timp, mi s-a permis să privesc desfășurarea în diferite epoci a marii lupte dintre Hristos, Prințul vieții, Autorul mântuirii noastre, și Satana, prințul răului, autorul păcatului, primul călcător al Legii sfinte a lui Dumnezeu. — Tragedia veacurilor, Introducere, p. x, xi SA3 20.2

Un înger explică semnificația. — În timp ce mă aflam în Loma Linda, California, pe 16 aprilie 1906, [41] pe dinaintea mea a trecut un tablou uimitor. În timpul unei viziuni de noapte, mă aflam pe o înălțime de unde puteam vedea case clătinându-se ca o trestie în vânt. Clădiri mari și mici cădeau la pământ. Localuri de petrecere, teatre, hoteluri și case ale celor bogați erau zguduite și dărâmate. Multe vieți erau distruse și văzduhul era plin de țipetele celor răniți și îngroziți. (…) Nu pot găsi cuvinte să descriu grozăvia scenelor care treceau prin fața mea. Se părea că răbdarea lui Dumnezeu ajunsese la capăt și Ziua Judecății venise. SA3 20.3

Cât de teribil a fost tabloul care mi-a trecut pe dinainte! Ceea ce s-a întipărit cel mai viu în mintea mea a fost instrucțiunea pe care am primit-o în legătură cu el. Îngerul care stătea lângă mine a declarat că stăpânirea supremă a lui Dumnezeu și sfințenia Legii Sale trebuie să le fie descoperite acelora care, în mod stăruitor, refuzau să-I dea ascultare Împăratului împăraților. Aceia care aleg să rămână necredincioși trebuie să primească, în mila Lui, anumite pedepse, pentru ca, dacă este posibil, să poată fi treziți să-și dea seama de păcătoșenia purtării lor. — Mărturii, vol. 9, p. 92, 93 SA3 20.4

O viziune cu privire la o familie. — Îngerul lui Dumnezeu mi-a zis: „Urmează-mă.” Mi se părea că mă aflu în camera unei clădiri în care se petreceau lucruri josnice. Acolo erau câțiva tineri care jucau cărți. Ei păreau foarte porniți să se distreze cu jocul lor și erau atât de absorbiți, încât nu păreau să observe că intrase cineva în cameră. Erau prezente și câteva tinere, urmărind jocul, iar cuvintele rostite nu erau dintre cele mai nobile. Spiritul și influența care se simțeau cu putere în acea încăpere nu erau de natură să curățească, să înalțe și să înnobileze caracterul. (…) SA3 20.5

Am întrebat: „Cine sunt acești oameni și ce reprezintă scena aceasta?” SA3 20.6

Mi s-a spus: „Așteaptă.” (…) SA3 20.7

Am văzut o altă scenă. Se consumau băuturi [42] alcoolice, iar cuvintele și faptele săvârșite sub influența acestora nu erau deloc favorabile gândurilor serioase, înțelegerii clare a lucrurilor importante, însușirilor morale curate și înnobilării participanților. (…) SA3 20.8

Am întrebat din nou: „Cine sunt acești oameni?” SA3 20.9

Mi s-a răspuns: „O parte din familia pe care o vizitezi. În seara aceasta, aici conduce vrăjmașul sufletelor, marele dușman al lui Dumnezeu și al omului, căpetenia domniilor și stăpânirilor, domnul întunericului acestei lumi. Satana și îngerii lui duc la ruină aceste suflete sărmane.” — Scrisoarea 1, 1893 SA3 20.10

Ca și când totul s-ar petrece sub ochii ei. — De cele mai multe ori, acum primesc lumina în timpul nopții, ca și când totul s-ar petrece sub ochii mei, iar eu văd și aud tot ce se spune. Sunt îndemnată să mă ridic și iau parte la eveniment. — Manuscrisul 105, 1907 SA3 21.1

Reprezentări simbolice. — Mi-ai fost arătat ca un general călare pe un cal, purtând un steag. Cineva a venit, a luat din mâna ta steagul pe care erau scrise cuvintele: „Poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” și l-a aruncat la pământ, călcându-l în picioare. Te-am văzut înconjurat de oameni care te legau de lume. — Scrisoarea 239, 1903 SA3 21.2

O parte din lucrarea care s-a făcut pentru cei desconsiderați este reprezentată prin niște oameni care împing la deal pietre mari, cu mare efort. Când ajung aproape de vârf, pietrele se rostogolesc înapoi, până la poalele dealului. Oamenii aceia au reușit să ducă până la vârf doar câteva pietre. Cât efort s-a făcut pentru a ajunge la cei degradați, câtă cheltuială după aceea pentru a-i îndruma să se împotrivească poftei și patimilor josnice! — Scrisoarea 232, 1899 SA3 21.3

Făcută în stare să înțeleagă viziunile simbolice. — Mintea și simțurile mele continuă să fie limpezi. Domnul mă face în stare să înțeleg lucrurile pe care mi le prezintă sub formă de simboluri. — Scrisoarea 28, 1907 SA3 21.4

Avertizată cu privire la pericolul care îl amenința pe un medic. — În noaptea trecută, te-am văzut într-o viziune, scriind. Cineva privea peste umărul tău și spunea: „Prietene, tu ești în pericol.” (…) SA3 21.5

[43] Îngăduie-mi să îți vorbesc despre o scenă la care am fost martoră când eram în Oakland. Îngeri îmbrăcați în haine frumoase, asemenea unor îngeri ai luminii, îl însoțeau pe dr. A dintr-un loc în altul, inspirându-l să spună cuvinte pline de îngâmfare și aroganță, care erau ofensatoare pentru Dumnezeu. SA3 21.6

Curând după conferința de la Oakland, în timpul nopții, Domnul mi-a prezentat o scenă în care Satana, deghizat în hainele cele mai atrăgătoare, căuta să stea cât mai aproape de dr. A. Am văzut și am auzit multe. Noapte după noapte, am fost doborâtă de agonie când îl vedeam pe acest personaj vorbind cu fratele nostru. — Scrisoarea 220, 1903 SA3 21.7

Descoperire asemenea unei străfulgerări. — Se pune întrebarea: Cum știe Ellen White lucrurile despre care vorbește cu atâta hotărâre, ca și când ar avea autoritatea de a rosti aceste cuvinte? Vă spun aceste lucruri deoarece ele îmi sunt descoperite, străfulgerând în mintea mea la fel de rapid ca niște fulgere care ies dintr-un nor întunecos în timpul unei furtuni furioase. Unele scene mi-au fost prezentate cu ani în urmă și nu le-am reținut, dar, când învățătura primită atunci este necesară, uneori chiar când stau în fața oamenilor, amintirile îmi vin cu precizie și claritate, ca un fulger, aducându-mi în minte exact acea învățătură, într-un mod distinct. În astfel de ocazii, nu pot să mă abțin să nu spun lucrurile care îmi străfulgeră în minte, nu pentru că am avut o viziune nouă, ci pentru că lucrurile care mi-au fost descoperite cu ani în urmă îmi sunt readuse în minte cu putere. — Manuscrisul 33, 1911 SA3 21.8

Scene din holul sanatoriului. — În visul meu, mă aflam la _____, iar Călăuza mea mi-a zis să fiu atentă la tot ce aud și să observ tot ce văd. Mă aflam într-un loc retras, unde nu puteam fi văzută, dar puteam să-i văd pe toți cei din încăpere. Niște oameni își [44] încheiau socotelile cu tine și i-am auzit certându-se cu tine cu privire la o sumă mare cerută pentru cazare, cameră și tratament. Te-am auzit cum refuzai să micșorezi nota de plată — aveai o voce puternică și hotărâtă. Am fost uluită să văd că nota de plată era atât de mare. SA3 21.9

Erai ca un despot. Am văzut că impresia lăsată de comportamentul tău în mintea celor care negociau notele de plată a fost nefavorabilă pentru instituție. I-am auzit pe unii dintre frații tăi rugându-te și spunându-ți că purtarea ta a fost neînțeleaptă și nedreaptă, dar tu ai fost la fel de neclintit ca o stâncă în apărarea purtării tale. Ai declarat că tot ce faci este pentru binele instituției. Însă am văzut oameni care plecau de la _______ cu totul nemulțumiți. — Scrisoarea 30, 1887 SA3 21.10

Scene de familiaritate și adulter. — Pe când mă aflam în Europa, mi-au fost descoperite lucrurile care se petreceau în _______. O voce mi-a zis: „Urmează-mă și îți voi arăta păcatele săvârșite de cei ce se află în poziții de răspundere.” Am mers prin camere și te-am văzut pe tine, străjer pe zidurile Sionului, într-o situație foarte intimă cu soția altui bărbat, trădând răspunderea sfântă și răstignindu-L din nou pe Domnul. Te-ai gândit tu că acolo era un Veghetor, era Cel Sfânt, martor la fapta ta rea, văzând acțiunile tale și auzind cuvintele tale, și că acestea erau scrise în cărțile cerului? SA3 22.1

Ea stătea în poala ta și vă sărutați. Mi-au fost prezentate și alte scene de afecțiune, priviri și comportamente senzuale, care au făcut să îmi treacă un fior de oroare prin suflet. O cuprindeai de mijloc cu brațul, iar dragostea exprimată avea o influență fermecătoare. Apoi, cortina a fost dată la o parte și mi-ai fost arătat în pat cu _______. Călăuza mea a zis: „Nelegiuire, adulter!” — Scrisoarea 16, 1888 SA3 22.2

O solie reprezentată prin împărțirea unor fructe. — Lucrarea ta mi-a fost reprezentată în simboluri. Erai într-un grup și le întindeai celor prezenți un vas cu fructele cele mai frumoase. Totuși, în timp ce le ofereai fructele acestea, [45] rosteai cuvinte atât de aspre, iar atitudinea ta era atât de respingătoare, încât nimeni nu voia să le primească. Apoi, a venit Altcineva la același grup și a oferit aceleași fructe. Cuvintele și comportamentul Lui erau atât de plăcute și amabile, încât, în timp ce vorbea despre calitățile vrednice de dorit ale fructelor, vasul s-a golit. — Scrisoarea 164, 1902 SA3 22.3

Sfaturile Cuiva cu autoritate cu privire la locul de așezare a unui sanatoriu. — În timpul nopții, mă aflam într-un consiliu în care frații discutau despre sanatoriul din Los Angeles. Unul dintre frați a prezentat avantajele înființării sanatoriului în orașul Los Angeles. Apoi, Cineva cu autoritate s-a ridicat și a prezentat subiectul cu claritate și putere. — Scrisoarea 40, 1902 SA3 22.4

Scene care ilustrează zelul misionar. — Se părea că eram într-o mare adunare. Cineva cu autoritate se adresa celor prezenți, înaintea cărora era întinsă o hartă a lumii. El spunea că harta reprezintă via lui Dumnezeu, care trebuie cultivată. Atunci când lumina din cer strălucește asupra cuiva, acea persoană trebuie să reflecte lumina și asupra altora. Luminile trebuie să fie aprinse în multe locuri, iar de la aceste lumini urmau să fie aprinse altele. (…) SA3 22.5

Am văzut șuvoaie de lumină, luminând din orașe și din sate, din locurile înalte și din locurile joase ale pământului. Cuvântul lui Dumnezeu a fost ascultat și, drept urmare, erau monumente pentru El în fiecare oraș și în fiecare sat. Adevărul Său era proclamat în întreaga lume. SA3 22.6

Apoi, această hartă a fost îndepărtată și o alta a fost pusă în locul ei. Pe ea, lumina strălucea doar din câteva locuri. Restul lumii se afla în întuneric, doar cu câte o licărire de lumină, ici și colo. Călăuza noastră a spus: „Întunericul acesta este consecința faptului că oamenii și-au urmat calea lor. Ei au nutrit tendințe spre rău, moștenite și cultivate. Ei au făcut din punerea la îndoială, din căutarea de greșeli și din aducerea de acuzații preocuparea principală a vieții lor. Inima lor nu este împăcată cu Dumnezeu. Ei și-au ascuns lumina sub obroc.” — Mărturii, vol. 9, p. 28, 29 SA3 22.7

[46] Studiul Cuvântului și o cunoștință deosebită. — Arătând lumina primită din studierea Cuvântului Său, deosebita cunoaștere dată cu privire la cazurile individuale din poporul Său, în toate împrejurările și în orice fază a experienței, pot eu oare să fiu în aceeași ignoranță, în aceeași incertitudine intelectuală și orbire spirituală cum eram la începutul experienței? Oare vor putea spune frații mei că sora White a fost un cercetător atât de slab, încât judecata ei în această direcție nu este mai bună acum decât a fost înainte de a intra în școala lui Hristos ca să fie instruită și educată pentru o lucrare specială? Nu sunt eu mai înțeleaptă cu privire la îndatoririle și primejdiile poporului lui Dumnezeu, decât sunt cei înaintea cărora aceste lucruri n-au fost prezentate niciodată? — Mărturii, vol. 5, p. 686 SA3 22.8

Duhul Sfânt a impresionat mintea și inima lui Ellen White. — Dumnezeu mi-a dat o experiență importantă și solemnă în legătură cu lucrarea Sa și poți fi sigur că, atâta vreme cât viața mea este ocrotită, nu voi înceta să ridic un glas de avertizare, așa cum sunt inspirată de Duhul lui Dumnezeu, fie că oamenii vor asculta solia, fie că o vor respinge. Eu nu am o înțelepciune deosebită în mine însămi, ci sunt doar un instrument în mâinile Domnului pentru a face lucrarea pe care El mi-a încredințat-o. Instrucțiunile pe care le-am dat prin scrieri sau vorbire au fost o expresie a luminii primite de la Dumnezeu. Am încercat să prezint principiile pe care Duhul lui Dumnezeu le-a întipărit de ani de zile în mintea mea, în scrierile mele și în inima mea. SA3 22.9

Acum, fraților, vă îndemn să nu vă așezați între mine și popor și să îndepărtați astfel lumina pe care Dumnezeu a dorit să o trimită. Nu cumva, prin critica voastră, să anulați efectul puterii, toate îndrumările și influența Mărturiilor. Nu trebuie să considerați că le puteți diseca în așa fel încât să corespundă ideilor voastre, pretinzând că Dumnezeu v-a dat această capacitate de a face deosebire între lumina Cerului și ceva ce nu este decât expresia unei înțelepciuni omenești. Dacă Mărturiile nu vorbesc în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu, atunci respingeți-le. — Mărturii, vol. 5, p. 691 SA3 23.1

Așezarea unei fabrici de alimente. — În viziunile din timpul nopții, mi-au fost prezentate aceste principii cu privire la propunerea [47] de a înființa o brutărie⁵ în Loma Linda. Mi-a fost arătată o clădire spațioasă unde erau pregătite numeroase alimente. În timp ce stăteam acolo, am auzit voci care se certau zgomotos cu privire la munca făcută. Între muncitori lipsea armonia și pătrunsese confuzia. SA3 23.2

Apoi l-am văzut pe fratele Burden apropiindu-se. Avea pe chip o expresie de îngrijorare și de tulburare, în timp ce încerca să se înțeleagă cu muncitorii și să restabilească armonia. Scena s-a repetat, iar fratele Burden era abătut mereu de la munca lui ca administrator al sanatoriului, pentru a clarifica neînțelegerile. (…) SA3 23.3

Apoi i-am văzut pe pacienți stând pe terenurile frumoase ale sanatoriului. Ei auziseră certurile dintre muncitori. Pacienții nu m-au văzut, dar eu am putut să-i văd și să-i aud, iar remarcile lor au ajuns la urechile mele. Ei exprimau păreri de rău pentru faptul că fabrica de alimente a fost înființată pe aceste terenuri frumoase, atât de aproape de o instituție pentru îngrijirea bolnavilor. Unii erau dezgustați. (…) SA3 23.4

Atunci, Cineva a apărut în locul acela și a zis: „Toate acestea ți-au fost arătate ca o pildă, ca să vezi rezultatul punerii în aplicare a unor planuri.” SA3 23.5

Deodată, întreaga scenă s-a schimbat. Clădirea brutăriei nu era acolo unde plănuiserăm noi, ci la o distanță mare de clădirile sanatoriului, pe o stradă care ducea spre calea ferată. Era o clădire modestă și acolo se făcea o lucrare mică. Ideea comercială a fost pierdută din vedere și, în schimb, în locul acela domnea o spiritualitate puternică. — Scrisoarea 140, 1906 SA3 23.6