Romanian Corrected Cornilescu Version

1 Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! –

2 Un argat cu minte stăpânește peste fiul care face rușine și va împărți moștenirea cu frații lui.

3 Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile este Domnul. –

4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. –

5 Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l-a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit. –

6 Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor, și părinții sunt slava copiilor lor. –

7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cât mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! –

8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: oriîncotro se întorc, izbândesc. –

9 Cine acoperă o greșeală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni. –

10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decât o sută de lovituri pe cel nebun. –

11 Cel rău nu caută decât răscoală, dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui. –

12 Mai bine să întâlnești o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul nebuniei lui. –

13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu-i va părăsi răul casa. –

14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteți. –

15 Cel ce iartă pe vinovat și osândește pe cel nevinovat, sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului. –

16 La ce slujește argintul în mâna nebunului? Să cumpere înțelepciunea?… Dar n-are minte. –

17 Prietenul adevărat iubește oricând, și în nenorocire ajunge ca un frate. –

18 Omul fără minte dă chezășie, se pune chezaș pentru aproapele său. –

19 Cine iubește certurile iubește păcatul, și cine-și zidește poarta prea înaltă, își caută pieirea. –

20 Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea, și cel cu limba stricată cade în nenorocire. –

21 Cine dă naștere unui nebun va avea întristare, și tatăl unui nebun nu poate să se bucure. –

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele. –

23 Cel rău primește daruri pe ascuns ca să sucească și căile dreptății. –

24 Înțelepciunea este în fața omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului. –

25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său și amărăciune celei ce l-a născut. –

26 Nu este bine să osândești pe cel neprihănit la o gloabă, nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. –

27 Cine își înfrânează vorbele, cunoaște știința, și cine are duhul potolit este un om priceput. –

28 Chiar și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea, și de priceput dacă și-ar ține gura. –