Romanian Corrected Cornilescu Version

Psalm 137

1 Pe malurile râurilor Babilonului ședeam jos și plângeam, când ne aduceam aminte de Sion.

2 În sălciile din ținutul acela ne atârnaserăm harpele.

3 Căci acolo, biruitorii noștri ne cereau cântări, și asupritorii noștri ne cereau bucurie, zicând: „Cântați-ne câteva din cântările Sionului!” –

4 Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin?

5 Dacă te voi uita, Ierusalime, să-și uite dreapta mea destoinicia ei!

6 Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!

7 Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii Edomului, care, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: „Radeți-l, radeți-l din temelii!”

8 Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ți va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!

9 Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi și-i va zdrobi de stâncă!