Romanian Corrected Cornilescu Version

1 (Către mai marele cântăreților. O cântare. Un psalm.) Înălțați lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toți locuitorii pământului.

2 Cântați slavă Numelui Său, măriți slava Lui prin laudele voastre.

3 Ziceți lui Dumnezeu: „Cât de înfricoșate sunt lucrările Tale! Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmașii Tăi Te lingușesc.

4 Tot pământul se închină înaintea Ta și cântă în cinstea Ta, cântă Numele Tău. – (Oprire)

5 Veniți și priviți lucrările lui Dumnezeu! Ce înfricoșat este El când lucrează asupra fiilor oamenilor!

6 El a prefăcut marea în pământ uscat, și râul a fost trecut cu piciorul: atunci ne-am bucurat în El.

7 El stăpânește pe vecie, prin puterea Lui. Ochii Lui urmăresc pe neamuri, ca cei răzvrătiți să nu se mai scoale împotriva Lui! – (Oprire)

8 Binecuvântați, popoare, pe Dumnezeul nostru! Faceți să răsune lauda Lui!

9 El ne-a păstrat sufletul cu viață și n-a îngăduit să ni se clatine piciorul.

10 Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul.

11 Ne-ai adus în laț și ne-ai pus o grea povară pe coapse.

12 Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre, am trecut prin foc și prin apă: dar Tu ne-ai scos și ne-ai dat belșug.

13 De aceea, voi merge în Casa Ta cu arderi de tot, îmi voi împlini juruințele făcute Ție,

14 juruințe care mi-au ieșit de pe buze, pe care mi le-a rostit gura când eram la strâmtorare.

15 Îți voi aduce oi grase ca ardere de tot, cu grăsimea berbecilor, voi jertfi oi împreună cu țapi. – (Oprire)

16 Veniți de ascultați, toți cei ce vă temeți de Dumnezeu, și voi istorisi ce a făcut El sufletului meu.

17 Am strigat către El cu gura mea, și îndată lauda a fost pe limba mea.

18 Dacă aș fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul.

19 Dar Dumnezeu m-a ascultat, a luat aminte la glasul rugăciunii mele.

20 Binecuvântat să fie Dumnezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea și nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui!