Romanian Corrected Cornilescu Version

Deuteronomul 21

1 Dacă, în țara pe care ți-o dă în stăpânire Domnul Dumnezeul tău se găsește întins în mijlocul unui câmp un om ucis, fără să se știe cine l-a lovit,

2 bătrânii și judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea de la trupul mort până în cetățile dimprejur.

3 Când se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrânii din cetatea aceea să ia o vițea care să nu fi fost pusă la muncă și care să nu fi tras la jug.

4 Să ducă vițeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată și unde nu se ară, nici nu se seamănă; și acolo, să taie capul vițelei în vale.

5 Atunci să se apropie preoții, fiii lui Levi; căci pe ei i-a ales Domnul Dumnezeul tău ca să-I slujească și să binecuvânteze în Numele Domnului, și ei trebuie să hotărască în orice ceartă și în orice rănire.

6 Toți bătrânii din cetatea aceea, cea mai apropiată de trupul mort, să-și spele mâinile pe vițeaua căreia i-au tăiat capul în vale.

7 Și, luând cuvântul, să zică: „Mâinile noastre n-au vărsat sângele acesta, și ochii noștri nu l-au văzut vărsându-se.

8 Iartă, Doamne, pe poporul Tău, Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu pune sângele nevinovat în socoteala poporului Tău, Israel.” Și sângele acela nu-i va fi pus în socoteală.

9 Astfel trebuie să cureți din mijlocul tău sângele nevinovat, făcând ce este plăcut înaintea Domnului.

10 Când vei merge la război împotriva vrăjmașilor tăi, dacă Domnul îi dă în mâinile tale, și vei lua prinși din ei,

11 poate că printre cei prinși vei vedea o femeie frumoasă și vei dori s-o iei de nevastă.

12 Atunci s-o aduci înăuntrul casei tale. Ea să-și radă capul și să-și taie unghiile,

13 să-și lepede hainele pe care le purta când a fost prinsă, să locuiască în casa ta și să plângă pe tatăl și pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să-i fii bărbat, și ea să-ți fie nevastă.

14 Dacă nu-ți va mai plăcea, s-o lași să plece unde va voi, dar nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porți cu ea ca cu o roabă, pentru că ai înjosit-o.

15 Dacă un om, care are două neveste, iubește pe una și nu iubește pe cealaltă, și dacă are copii cu ele, din care întâiul născut este de la nevasta pe care n-o iubește,

16 când își va împărți averile între fiii lui, nu va putea face întâi născut pe fiul aceleia pe care o iubește, în locul fiului aceleia pe care n-o iubește, și care este întâiul născut.

17 Ci să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubește și să-i dea o parte îndoită din averea lui; căci fiul acesta este cel dintâi rod al puterii lui, și lui i se cuvine dreptul de întâi născut.

18 Dacă un om are un fiu neascultător și îndărătnic, care n-ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui, și nu-i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit,

19 tatăl și mama să-l ia și să-l ducă la bătrânii cetății lui și la poarta locului în care locuiește.

20 Să spună bătrânilor cetății lui: „Iată, fiul nostru este neascultător și îndărătnic, n-ascultă de glasul nostru și este lacom și bețiv.”

21 Și toți oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre și să moară. Astfel să cureți răul din mijlocul tău, pentru ca tot Israelul s-audă și să se teamă.

22 Dacă se va omorî un om care a săvârșit o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea și l-ai spânzurat de un lemn,

23 trupul lui mort să nu stea noaptea pe lemn; ci să-l îngropi în aceeași zi, căci cel spânzurat este blestemat înaintea lui Dumnezeu, și să nu spurci țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul Dumnezeul tău.